vineri, 31 mai 2013

- Macklemore, “Thrift Shoppe” (The Shakespeare way.)

These tags I’ll pop, and boast in rhyming verse
that what I wear puts swagger in my gait;
though twenty shillings have I in my purse,
my self-esteem and manhood both inflate
when lofty furs I purchase for a cent.
Thy grandpa’s clothes are worthy salvage, though
they smell a trifle musty. Still, I spent
much less to dress myself from head to toe.
To save or not to save? The question’s moot.
I’ll never give my coin to high-street crooks.
These dusty shelves will yield their hidden loot
to those, like me, more frugal in their looks.
Like ancient coins washed up on distant shores,
I’ll find my treasures in these thrifty stores.


luni, 8 aprilie 2013

Mary Elizabeth Frye

nu are nicio legatura cu nimic, doar am auzit-o in "neveste disperate" si mi-a placut tare mult. :D

Do not stand at my grave and weep, 
I am not there - I do not sleep. 
I am the thousand winds that blow, 
I am the diamond glints in snow, 
I am the sunlight on ripened grain, 
I am the gentle autumn rain. 
As you awake with morning's hush 
I am the swift-up-flinging rush 
Of quiet birds in circling flight. 
Do not stand at my grave and cry, 
I am not there - I did not die.


daca vreti sa cititi mai multe clic aici.

duminică, 17 februarie 2013

Tinerii



Se sărută, ah, se sărută, se sărută
tinerii pe străzi, în bistrouri, pe parapete,
se sărută întruna ca şi cum ei înşişi
n-ar fi decât nişte terminaţii
ale sărutului.
Se sărută, ah, se sărută printre maşinile-n goană,
în staţiile de metrou, în cinematografe,
în autobuze, se sărută cu disperare,
cu violenţă, ca şi cum
la capătul sărutului, la sfârşitul sărutului, dupa sărut
n-ar urma decât bătrâneţea proscrisă
şi moartea.
Se sărută, ah, se sărută tinerii subţiri
şi îndrăgostiţi, atât de subţiri, ca şi cum
ar ignora existenţa pâinii pe lume.
Atât de îndrăgostiţi, ca şi cum, ca şi cum
ar ignora existenţa însăşi a lumii.
Se sărută, ah, se sărută ca şi cum ar fi
în întuneric, în întunericul cel mai sigur,
ca şi cum nu i-ar vedea nimeni, ca şi cum
soarele ar urma să răsară
luminos
abia
după ce gurile rupte de sărut şi-nsângerate
n-ar mai fi în stare să se sărute
decât cu dinţii.

Nichita Stanescu